Astm bronşic - remedii naturale
Bolnavul poate trage aer în plămâni, dar nu poate să-l dea afară decât cu mare greutate, gâfâind şi şuierând. Accesul de astm apare brusc, mai frecvent noaptea şi, pe lângă greutatea în respiraţie şi senzaţia lipsei de aer, se asociază tusea cu expectoraţie abundentă, vâscoasă şi spumoasă. Criza durează câteva ore, dar ea se poate repeta după săptămâni, luni sau ani. Spasmul bronşic este cauzat de alergii (prin pătrunderea unor particule mici de polen, peri de pe fructe, păr de animale, praf etc.), nevroze, infecţii etc.
Astmul bronşic se întâlneşte la persoane cu un sistem nervos şi
endocrin dezechilibrat şi cu o mare sensibilitate alergică.
Alături de tratamentul de bază recomandat de medic sunt de ajutor plante cu acţiune antispastică ce reduc dispneea.
La adult, tratamentul de bază este antialergic şi numai în unele cazuri de suprainfecţie este antiinfecţios.
La copii, tratamentul de bază este în primul rând antiinfecţios (cu antibiotice) şi în al doilea rând antialergic.
În astmul bronşic pur alergic se recomandă plante care ajută în criză, precum şi plante care ajută în tratamentul de fond.
Astfel, în crize se recomandă:
Cârcelul (Ephedra vulgaris)
Este spasmolitic, dar uşor hipertensiv.
Se face infizie cu 2-3 g plantă la o cană cu apă. Se beau 1-2
căni pe zi.
Este contraindicat în glaucom, hipertensiune, hipertiroidie şi
adenom de prostată cu retenţie urinară.
Şovârvul (Herba Origani)
Este expectorant, antispastic, şi antiseptic.
Se face infuzie cu 1-2 linguriţe de plantă la o cană cu apă
clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi.
Laptele Câinelui (Euphorbia peplus)
Are acţiune antidispneică în accesele de astm.
Se face decoct din 1-2 g seminţe la 100 ml apă. Se bea în timpul
crizelor.
În crizele de astm infectat se folosesc:
Lichen de piatră (Lichen Islandicus)
Este emoilent şi calmant al sistemului respirator, antispastic
pulmonar, antibiotic, fluidificator al secreţiilor bronşice.
Se face decoct cu o linguriţă plantă la 200 ml apă, se fierbe 5
minute şi se neutralizează aciditatea cu un vârf de cuţit de bicarbonat de
sodiu. Se beau 1-2 căni pe zi înainte de mese.
Flori şi rădăcini de Ciuboţica-cucului (Flores et Radix Primulae)
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al
tusei, fluidifiant al secreţiilor bronhice, cicartizant.
Se face infuzie din 1-2 linguriţe flori la 200 ml apă clocotită.
Se bea treptat în cursul unei zile.
Se mai poate folosi decoctul dintr-o lingură de rădăcini la o
cană cu apă, la care se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat. Se bea o cană pe
zi în mai multe reprize.
Flori şi frunze de Nalbă mare (Flores et folium Althaeae)
Este emoilent, expectorant, antiinflamator şi calmant.
Se face infuzie cu o linguriţă plantă la o cană cu apă
clocotită. Se beau două căni pe zi.
Flori de Lumânărică (Flores Verbasci)
Are proprietăţi emoilente, expectorante, antiinflamatoare,
calmante şi cicatrizante
Se face infuzie cu o linguriţă flori la o cană cu apă clocotită.
Se bea treptat în cursul zilei.
În tratamentul de fond se folosesc remedii antialergice:
Trei-fraţi-pătaţi (Herba Violae tricoloris)
Este planta cea mai antialergică. În plus, este emoilentă,
expectorantă, laxativă, diuretică şi depurativă.
Se face infuzie cu două linguriţe plantă la o cană cu apă clocotită
Se beau trei căni pe zi. Se face o cură de 30 de zile. Se repetă după o pauză
de o lună de zile.
Flori de Coada-şoricelului (Flores Millefolii)
Este antispastic, anialergic, antiseptic şi bronhodilatator.
Se face infuzie cu două linguri de flori la 500 ml apă
clocotită. Se bea călduţă şi fracţionată în 4-5 reprize în cursul zilei.
În loc de infuzie se pot administra capsule, trei pe zi.
Frunze de Urzică (Folium Urticae)
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant,
antiseptic, antialergic, vitaminizant şi remineralizant, echilibrator al
sistemului imunitar.
Se face infuzie cu o linguriţă plantă uscată (sau o lingură de
plantă proaspătă bine mărunţită) la o cană cu apă clocotită. Se beau 2-3 căni
de ceai pe zi. Se pot face cure de câte trei săptămâni.
În loc de infuzie se pot administra capsule, trei pe zi.
Frunze de Salvie (Folium Salviae)
Este antiseptic, antispastic, cicatrizant.
Se face infuzie cu două linguriţe frunze la o cană cu apă
clocotită. Se beau două căni pe zi. Se poate folosi şi sub formă de inhalaţii
sau gargară.
În loc de infuzie se pot administra capsule, trei pe zi.
Se pot face inhalaţii cu uleiuri de Isop, Brad, Pin sau Molid, datorită efectului antiiflamator şi antiseptic asupra căilor respiratorii.
Se toarnă apă clocotită într-un vas emailat. Se pun 4-5 picături
de ulei. Se inspiră adânc vaporii degajaţi. Se fac două şedinţe pe zi,
dimineaţa şi seara.
În astmul alergic infectat se recomandă:
Lichen de piatră (Lichen Islandicus)
Este emoilent şi calmant al sistemului respirator, antispastic
pulmonar, antibiotic fluidificator al secreţiilor bronşice.
Se face decoct cu o linguriţă plantă la 200 ml apă, se fierbe 5
minute şi se neutralizează aciditatea cu un vârf de cuţit de bicarbonat de
sodiu. Se beau 1-2 căni pe zi, înainte de mese.
Muguri de Plop Negru (Populus nigra)
Este expectorant, antifebril, antiseptic, antiinflamator,
analgezic şi cicatrizant.
Se face infuzie cu 1-2 linguriţe muguri la 200 ml apă clocotită.
Se beau 2-3 căni pe zi.
Busuioc (Herba Basilici)
Este antiseptic pulmonar, febrifug, antiinflamator şi diuretic.
Se face infuzie cu o linguriţă plantă la 200 ml apă clocotită.
Se beau două căni pe zi. Se pot face şi inhalaţii, două pe zi, dimineaţa şi
seara.
În loc de infuzie se pot administra capsule, trei pe zi.
Astragalus (Astragalus membranacea)
Este o plantă
folosită de peste 2000 de ani în
Medicina Tradiţională Chineză.
Conţine polizaharide,
monozaharide, flavinoide, colină, betaină, seleniu, zinc, magneziu, crom, aminoaizi etc.
- Este un imunostimulator care activează limfocitele T şi aşa-zisele celule ucigaşe NK, reglează nivelul imunoglobulinelor şi creşte producţia de interferon.
- Este antioxidant, cu proprietăţi antialergice, antivirale, antibacteriene.
- Ajută la creşterea nivelului superoxid-dismutazei în organism,
contribuind astfel la încetinirea procesului de îmbătrânire.
- Are proprietăţi adaptogene, ajutând organismul să se adapteze
din punct de vedere imunitar, fizic şi psihic.
- Frânează dezvoltarea tumorilor, fiind şi un bun protector în
chimioterapie.
- Creşte energia vitală a organismului, este un bun protector
hepatic şi renal, tonifică splina şi
reglează nivelul glicemiei. În plus, grăbeşte vindecarea rănilor şi a
ulceraţiilor.
Este recomandat în: infecţii virale, infecţii cu bacterii, streptococi, stafilococi, hepatite B sau C, nefrite cronice şi acute, nefropatie diabetică, diaree, ulcere, splenomegalie, circulaţie periferică deficitară, miocardită, endocardită, afecţiuni neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson, schizofrenie etc.).
Se recomandă trei capsule pe zi sau după indicaţiile medicului.
Preparate din Gheara pisicii (Uncaria tomentosa)
Cu sute de ani în urmă, indienii foloseau această plantă în
medicina tradiţională. Cercetările efectuate de-a lungul timpului au demonstrat
proprietăţile vindecătoare ale acestei plante.
Este imunostimulatoare (stimulează fagocitoza şi reactivitatea
celulelor imunitare în confruntarea cu viruşii, bacteriile şi agenţii
patogeni), are acţiune antioxidantă,
antitumorală, antimutagenă, antivirală şi antiinflamatoare.
Datorită acestor proprietăţi, preparatele din planta Gheara pisicii ajută în prevenirea bolilor infecţioase de origine bacteriană şi virală, în artrite reumatoide şi alte afecţiuni reumatice articulare, boli alergice, herpes genital, candidoze generalizate.
Preparatele se folosesc conform prospectului.
Ele sunt contraindicate în timpul sarcinii şi alăptării
Coenzima Q10
Este cunoscută şi sub denumirea de ubichinonă - CoQ10. Este o substanţă prezentă în toate celulele organismului, cu rol esenţial în desfăşurarea normală a proceselor biologice şi biochimice, influenţând transportul energiei necesare celulelor. Astfel, ea reprezintă un reglator în procesul de generare a energiei ce se desfăşoară la nivelul mitocondrilor. Este un energizant şi antioxidant care intervine în procesele de oxido-reducere celulară.
Tonifică inima, revitalizează sistemul imunitar, scade
colesterolul şi glicemia, ajută în curele de slăbire.
După vârsta de 40 de ani, coenzima Q10 este produsă în organism în cantităţi din ce în ce mai mici, fiind necesară suplimentarea prin aport alimentar (somon, macrou, sardele, inimă şi ficat de bovine) sau administrarea de suplimente alimentare cu Q10.
Este recomandată în afecţiuni cardio-vasculare (aritmii,
hipertensiune arterială, angină pectorală, infarct miocardic, insuficienţă
cardiacă etc.), arterioscleroză, obezitate, scleroză multiplă, stare de
oboseală, astm bronşic, alergii, afecţiuni dentare, diabet, boala Alzheimer,
schizofrenie.
Dozajul zilnic variază între 10 şi 30 mg, în funcţie de afecţiune şi de vârstă.
Efectul consumului de CoQ10 începe să se manifeste după o
perioadă de timp de câteva săptămâni.
Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să consulte medicul înainte de a începe consumul de CoQ10.
Cordyceps (Cordyceps sinensis)
Este o ciupercă folosită în Medicina Tradiţională Chineză de mii
de ani. Numele de Cordyceps înseamnă iarna larvă, vara plantă, ceea ce arată
etapele de metamorfoză şi simbioză ale acestei ciuperci. Reprezintă un organism
dublu, care conţine în sine informaţia unei capacităţi înalte de viaţă, corpul
acestei ciuperci fiind bogat cu substanţe hrănitoare şi componenţi biologic
activi.
Capsulele se prepară din miceliu (corpul ciupercii) prin tehnologii moderne.
Proprietăţi ale cordycepsului:
- Este imunomodulator, recomandat atât în stări de deficit de imunitate, cât şi în boli autoimune (poliartrită reumatoidă, alergii, hepatită autoimună, miastenia gravis, diabet, lupus, sclerodermie, lichen plan, vitiligo, lupus, tiroidită etc.).
- Este antioxidant, acţionând contra radicalilor liberi.
- Este antitumoral şi adjuvant în chimioterapie.
- Este adaptogen, ajutând organismul să se adapteze imunitar,
fizic şi psihic.
- Este antibiotic, antiviral, antiinflamator.
- Reglează activitatea glandelor suprarenale.
- Îmbunătăţeşte funcţia ficatului, plămânilor şi rinichilor,
este cardiotonic, reglând tensiunea arterială.
- Reglează cantitatea de trombocite în sânge.
- Reduce nivelul de lipide în sânge, în special al colesterolului şi al trigliceridelor.
- Elimină activ din organism
substanţele toxice, inclusiv pe cele provenite de la medicamente.
- Îmbunătăţeşte fluxul sanguin.
- Este anicoagulant.
Este recomandat ca tonic şi reglator general al organismului, fiind indicat şi în multe afecţiuni: hepatită, profilaxia cirozei hepatice, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, tromboze, boli ale sângelui, bronşită, pneumonie, astm bronşic, emfizem pulmonar, tuberculoză, pielonefrite, glomerulonefrite, cistite.
Se recomandă 1-3 capsule pe zi.
Nu se recomandă femeilor însărcinate sau în perioada de alăptare
a copilului.
Tot în astmul infecţios se mai recomandă:
Tinctura de propolis
Se iau 20-40 picături într-o jumătate de pahar de lapte cald sau
apă caldă, cu o oră înainte de mesele principale.
Lăptişor de matcă
Se iau 50-100 mg zilnic timp de 20-40 zile sub formă de drajeuri
ţinute sub limbă până la completa dizolvare.
Miere de albine cu sulf
Se amestecă 1 kg de miere cu 100 g sulf pentru uz intern. Se
lasă 3-4 zile. Se iau câte două linguri pe zi, dimineaţa şi seara.
Usturoi (Allium sativum) - care are actiune antimicrobiană
Se pun 80 căţei pisaţi în 250 ml apă clocotită, într-un vas
emailat bine acoperit. După un minut se ia totul de pe foc şi se lasă să se
răcească. Cantitatea se bea în cursul zilei, câte o lingură din timp în timp.
Se face o cură de 20-30 de zile.
În loc de infuzie se pot administra capsule, trei pe zi.
Ceapă (Allium cepa) - care conţine substanţe antibiotice
Se foloseşte sucul de ceapă, 100-200 g pe zi sau decoct din două
linguriţe ceapă tocată la 200 ml apă. Se beau două căni pe zi.
Alte legume recomandate în astmul bronşic sunt: hreanul,
morcovii, ridichea, salata, varza etc.
Pentru întărirea organismului se recomandă cura cu suc de
morcovi (trei pahare pe zi), cura cu suc de lăptucă (două-trei pahare pe zi),
cura cu suc de sparanghel (două pahare pe zi) sau cura cu suc de varză
(două-trei pahare pe zi), cura cu suc de orz verde (50 ml zilnic diluat cu 50
ml suc de mere sau apă), timp de trei săptămâni.
Prevenirea crizelor de astm bronşic
În primul rând trebuie înlăturat contactul cu substanţele poluante, acarieni, păr de
animale etc.
Este necesară studierea şi evitarea alimentelor care
influenţează apariţia crizelor.
Alimentele care conţin aditivi alimentari şi în special sulfiţi (bere, vin
etc.) pot declanşa crize de astm.
Fumatul activ şi pasiv este contraindicat. Este, de asemenea,
contraindicată inhalarea de fum chiar şi de la o sobă cu lemne sau un şemineu.
Mersul pe jos este un bun exerciţiu fizic în cazul astmului.
Este, totuşi, necesară evitarea aerului rece. Se înfăşoară un
fular în jurul gurii în lunile de iarnă.
Poziţia corpului poate afecta negativ respiraţia, ea fiind
deseori superficială, folosind doar partea superioară a toracelui. Astfel,
multe persoane ţin capul aplecat prea mult înainte faţă de coloana vertebrală,
îşi inclină gâtul pe spate sau într-o parte. sau îşi rotunjesc umerii peste
piept.
În cazul constatării acestor deficienţe, luaţi măsurile necesare, efectuând exerciţii simple care vă ajută să vă schimbaţi postura.
Respiraţia şi volumul de aer inspirat sunt esenţiale în cazul astmului. Tocmai de aceea trebuie să vă asiguraţi o respiraţie profundă, abdominală.
Iată un exerciţiu simplu care vă ajută să vă reglaţi respiraţia:
Staţi întins pe spate, cu o mână pe partea superioară a pieptului şi cu cealaltă
pe stomac. Inspiraţi pe nas, asigurându-vă că mâna de pe stomac se ridică, iar
cea de pe piept, nu. Expiraţi încet, cu buzele făcute pungă, împingând
abdomenul în jos cu mâna de pe stomac. Exersând, în timp, puteţi face această
respiraţie abdominală şezând, stând în picioare sau
mergând, ea devenind modul dumneavoastră de a respira.
Autor: Prof. Univ. Angela Elena Bejumergând, ea devenind modul dumneavoastră de a respira.
Comentarii
Trimiteți un comentariu